Webinar UNICEF: Indicatori și date despre violența împotriva copiilor – februarie 2026

Ce am învățat la webinarul UNICEF

UNICEF monitorizează violența împotriva copiilor și progresul indicatorilor SDG 16.2.

Full presentation report.ppt

Striving to Close Data Gaps on Child Labour

Latest global estimates and trends on child labour

1. Context și introducere

Recent, am participat la un webinar UNICEF dedicat monitorizării violenței împotriva copiilor și progresului în raportarea indicatorilor SDG 16.2.

• Webinarul este organizat de UNICEF Data and Analytics Section, ca eveniment secundar al United Nations Statistical Commission.

• Scop: monitorizarea SDG 16.2 privind violența împotriva copiilor, ultimele evoluții și apel la acțiune.

• Moderatori principali: Claudia Capa (UNICEF, Senior Advisor for Statistics and Monitoring).

2. Situația actuală a datelor privind violența împotriva copiilor

Indicatorii principali SDG 16.2:

1. 16.2.1 – disciplină violentă la domiciliu (cea mai frecventă formă de violență).

2. 16.2.3 – procentul tinerilor care au suferit violență sexuală în copilărie, disponibil pentru femei și bărbați

Deficit grav de date:

• 50% dintre țări nu au date comparabile pentru a monitoriza violența împotriva copiilor.
• 83% dintre țări nu au date comparabile despre violența sexuală în copilărie asupra băieților.

La ritmul actual, ar dura:

• 20 ani pentru date complete privind disciplina violentă.

• 37 ani pentru violența sexuală asupra fetelor.

• 200 ani pentru violența sexuală asupra băieților.

3. Cauzele deficitului de date

• Noul sector de măsurare și lipsa de standardizare: definiții diferite, instrumente diverse de colectare a datelor.

• Resurse limitate: birourile statistice naționale nu au fonduri suficiente.

• Prioritizare scăzută a guvernelor: alte domenii (GDP, ocuparea forței de muncă) primesc mai multă atenție.

• Necesitatea ca statistica privind copiii să aibă aceeași importanță ca statisticile economice sau sociale.

4. Inițiative UNICEF

• Clasificarea internațională a violenței împotriva copiilor (ICVAC) – standardizează definițiile și tipologia violenței.
• Dezvoltarea de manuale și materiale de instruire, inclusiv module specifice: Violent discipline, bullying, violență domestică, violență sexuală în copilărie, violență în sport.
• Multiple Indicator Cluster Surveys (MICS) – peste 230 de studii în >130 țări; MICS 8 va include un set extins de module despre violența împotriva copiilor.
• Minimum Data Package (UNICEF + World Bank) – indicatori de bază pentru copii, adolescenți și tineri, incluzând violența împotriva copiilor.

5. Experiența Mexicului (prezentare Alejandra Rios Cesares)

Mexicul oferă un exemplu relevant privind complexitatea colectării și analizării datelor despre violența împotriva copiilor. Alejandra Rios Cesares, expert în statistică guvernamentală, a prezentat modul în care țara sa folosește multiple surse de date pentru a înțelege mai bine amploarea și caracteristicile fenomenului.

Datele provin din recorduri administrative, census-uri guvernamentale și survey-uri specializate, fiecare având rolul său în conturarea unei imagini cât mai complete. Printre acestea, Endire, un survey dedicat violenței împotriva femeilor cu vârsta de 15 ani și peste, oferă informații și despre adolescente, în timp ce alte survey-uri colectează date direct de la adolescenți de 12 ani și peste, concentrându-se pe utilizarea tehnologiei. Mai mult, Mexicul realizează studii specifice pentru tinerii aflați în contact cu sistemul de justiție, precum survey-ul “Ena’s hoop”, care surprinde experiențele acestora în familii și comunități.

Pe baza tuturor acestor date, autoritățile mexicane au dezvoltat un sistem național de indicatori pentru violența împotriva copiilor, cuprinzând 121 de variabile inspirate din standardele internaționale ICVAC. Acest sistem permite măsurarea mai detaliată a fenomenului și compararea datelor în timp și între regiuni.

Cu toate acestea, provocările sunt mari. Colectarea de date despre băieți rămâne dificilă, iar apariția noilor forme de violență, inclusiv cea legată de criminalitate organizată și cea facilitată de tehnologie, complică analiza. Recordurile administrative, deși esențiale, reflectă în principal cazurile severe, oferind doar o parte din imaginea reală. Aceasta evidențiază necesitatea unor metode complementare și a unei abordări integrate pentru a surprinde experiențele tuturor copiilor afectați.

Experiența Mexicului arată că, deși datele sunt indispensabile pentru politici eficiente, provocările metodologice și etice cer resurse, coordonare și inovație constantă. Este un exemplu despre cât de important este să avem instrumente solide pentru a proteja drepturile copiilor și pentru a lua măsuri eficiente împotriva violenței.

6. Indicatori principali și consultarea țărilor (Claudia Vient)

• Grup de lucru interagenții: evaluarea fezabilității indicatorilor SDG și alinierea la ICVAC.

• Din 20+ indicatori inițiali, s-au păstrat 5 indicatori principali.

• Rate de răspuns: Violent killing – 94% răspuns clar; Violență fizică/psihologică – 84%; Violent sexuală – 88%; Bullying – cel mai critic indicator (doar 32% implementabil).
• Probleme comune: Confuzie între date administrative și date de survey; Lipsa recunoașterii ICVAC în țări; se folosesc cadre legale naționale; Calitatea datelor – discrepanțe între survey și date publice.

7. Modul de colectare a datelor despre violența sexuală (Nicole Petroski)

Un pas esențial în monitorizarea violenței împotriva copiilor îl reprezintă dezvoltarea unui modul standardizat de întrebări privind violența sexuală, conceput pentru a fi integrat în survey-uri multi-topic existente. Nicole Petroski, consultant în monitorizarea datelor la UNICEF, a explicat cum acest modul urmărește să furnizeze date comparabile și relevante, care să permită măsurarea fenomenului la nivel internațional.

Modulul acoperă atât formele de violență sexuală de contact, cât și pe cele non-contact, și este aliniat cu standardele internaționale ICVAC (International Classification of Violence Against Children). Datele sunt colectate pentru băieți și fete, vizând respondenți de 15 ani și peste, pentru a surprinde experiențele din perioada copilăriei și adolescenței.

Pentru a construi modulul, echipa UNICEF a realizat un scoping review extins, analizând peste 100 de studii și instrumente de colectare a datelor. Aceasta a condus la un inventar de peste 400 de întrebări diferite, care au fost evaluate și adaptate pentru a reflecta definițiile și categoriile ICVAC.

Implementarea modulului se desfășoară în mai multe etape: mai întâi, întrebările sunt supuse cognitive testing în două țări, pentru a verifica dacă respondenții le înțeleg corect și le pot răspunde adecvat. Urmează testarea de teren și ajustarea metodologică, pentru a asigura validitatea și siguranța datelor colectate.

Scopul final este lansarea oficială a modulului în cadrul următoarei conferințe globale dedicate prevenirii violenței împotriva copiilor, oferind țărilor un instrument practic pentru a colecta date solide, comparabile și etice, care să susțină politici publice eficiente și protecția drepturilor copiilor.

8. Concluzii generale

• Monitorizarea violenței împotriva copiilor este critică, dar subdezvoltată la nivel global.

• Datele trebuie să fie comparabile, oficiale și robuste, pentru a putea alimenta politici și măsuri eficiente.

• Provocări majore: Lipsa de standardizare și armonizare a surselor de date; Costuri ridicate pentru survey-uri și metodologie specializată; Prioritizare scăzută de către guverne.

Soluții propuse:

• Adoptarea și promovarea ICVAC.

• Integrarea indicatorilor în mecanisme de colectare existente.

• Consolidarea capacității naționale și instruirea profesională.

• Colaborarea cu instituții academice pentru testarea metodologică.